Ghidul începătorului în Tawhid
Coran & Sunnah • metodologie salafī
Licență propusă: utilizare personală & educațională (non-comercial). Poți înlocui această notă cu licența ta.
Cuprins
- Prefață: De ce Tawhid este baza religiei
- Ce este Tawhid (definiție, dovezi, beneficii)
- Cele trei categorii ale Tawhid
- Shirk: definiție, tipuri și exemple contemporane
- Condițiile mărturisirii „Lā ilāha illā Allāh”
- Cele zece nulificatoare (an-Nawāqiḍ al-Islām) – cu notă metodologică
- Bid‘ah vs. Sunnah în credință și practică
- Întrebări frecvente
- Glosar de termeni
- Bibliografie & recomandări salafī
Prefață: De ce Tawhid este baza religiei
Mesajul tuturor trimișilor a început cu chemarea la unicitatea lui Allah. Allah Preaînaltul spune: „وَلَقَدْ بَعَثْنَا فِي كُلِّ أُمَّةٍ رَّسُولًا أَنِ اعْبُدُوا اللَّهَ وَاجْتَنِبُوا الطَّاغُوتَ / Am trimis la fiecare comunitate câte un mesager [spunând]: «Adorați-L pe Allah și feriți-vă de ṭāghūt.»” (Qur’an 16:36).
Fără Tawhid, faptele nu sunt acceptate: „Dacă ar fi asociat [altceva lui Allah], faptele lor s-ar fi nimicit.” (Qur’an 6:88). De aceea învățații salafī au pus Tawhidul înaintea tuturor celorlalte științe.
Metodologie (manhaj): Afirmăm ceea ce a venit în Coran și Sunnah, după înțelegerea Salaf as-Ṣāliḥ (Companionii, Tabi‘in, Atbā‘). Evităm interpretările speculative și respingem negarea atributelor divine sau exagerarea în ele.
Ce este Tawhid (definiție, dovezi, beneficii)
Definiție. Tawhid înseamnă unificarea lui Allah în Domnie (Rubūbiyyah), Închinare (Ulūhiyyah) și Nume & Atribute (Asmā’ wa-Ṣifāt).
Dovezi-cheie
- Rubūbiyyah: „Lui îi aparține creația și porunca.” (Qur’an 7:54)
- Ulūhiyyah: „Închinați-vă Lui și nu-I asociați nimic.” (Qur’an 4:36)
- Asmā’ wa-Ṣifāt: „Nu este nimic ca El; El este Auzitorul, Văzătorul.” (Qur’an 42:11)
Beneficii
- Curățirea inimii de dependența de creație; punerea încrederii în Allah (tawakkul).
- Siguranță și călăuzire: „Cei ce cred și nu-și amestecă credința cu nedreptate [shirk] vor avea siguranță.” (Qur’an 6:82)
- Unitate în adorare: faptele devin sincere (ikhlāṣ) și conforme (ittibā‘) – condițiile acceptării.
Cele trei categorii ale Tawhid
1) Tawhid ar-Rubūbiyyah (Domnie/Suveranitate)
Allah este Unul în Creație, Stăpânire și Guvernare. El dă beneficiu și dăunează după Voia Sa. Niciun agent nu acționează independent de El.
2) Tawhid al-Ulūhiyyah (Închinare exclusivă)
Toate actele de adorare – rugăciunea (ṣalāh), invocația (du‘ā’), speranța supremă (rajā’), teama supremă (khawf), sacrificiul (dhubḥ), jurământul (nadhṛ) – sunt numai pentru Allah. „Moscheile sunt ale lui Allah; nu chemați pe nimeni împreună cu Allah.” (Qur’an 72:18).
3) Tawhid al-Asmā’ wa-Ṣifāt (Nume & Atribute)
Afirmăm ce Allah și Trimisul Său ﷺ au afirmat, fără tahrīf (denaturare), ta‘ṭīl (negare), takyīf (întrebarea „cum?”) sau tamthīl (asemănare). „Ar-Raḥmān S-a înălțat peste Tron” (Qur’an 20:5) – afirmăm fără a-L asemăna cu creația.
Explicările clasice: Muhammad ibn ‘Abd al-Wahhāb – Kitāb at-Tawḥīd, Uṣūl ath-Thalātha; șarh-uri contemporane: Ibn Bāz, Ibn ‘Uthaymīn, al-Albānī.
Shirk: definiție, tipuri și exemple contemporane
Definiție. Asocierea altcuiva cu Allah în oricare dintre drepturile Sale exclusive.
Shirk al-Akbar (mare)
- A chema pe altcineva în du‘ā’ crezând că răspunde independent (Qur’an 10:106).
- A oferi sacrificiu ori jurământ pentru altceva decât Allah (Qur’an 108:2; hadithuri autentice).
- A crede că cineva are o parte din stăpânirea cosmică a lui Allah.
Shirk al-Aṣghar (mic)
- Ostentația (riyā’) – a face fapte pentru oameni, nu pentru Allah. Profetul ﷺ a numit-o „micul shirk”.
- Expresii de cauzalitate absolută („dacă nu era X, eram pierdut”); corect: „dacă nu era Allah, apoi X”.
Condițiile mărturisirii „Lā ilāha illā Allāh”
Ulemā au menționat șapte condiții rezumative pentru ca mărturisirea să fie validă:
- Cunoaștere (‘ilm) – opusul ignoranței.
- Certitudine (yaqīn) – fără îndoială (Qur’an 49:15).
- Acceptare (qabūl) – opusul respingerii (Qur’an 37:35).
- Supunere (inqiyād) – îndeplinirea a ceea ce implică (Qur’an 31:22).
- Adevăr (ṣidq) – opusul minciunii (Qur’an 9:119).
- Sinceritate (ikhlāṣ) – pentru Allah (Qur’an 98:5).
- Dragoste (maḥabbah) – iubirea pentru această mărturisire și pentru cei ce o împlinesc (Qur’an 2:165).
Vezi explicările la „Cele trei principii” și „Nawaqid al-Islam” în lucrările lui Muhammad ibn ‘Abd al-Wahhāb și șarh-urile ulterioare.
Cele zece nulificatoare (an-Nawāqiḍ al-Islām) – pe scurt
Listele rezumative sunt pentru învățare, nu pentru a emite verdicte individuale. În practică, aplicarea lor depinde de condiții și impedimente (shurūṭ/mawāni‘), lăsate oamenilor de știință.
- Shirkul mare în adorare.
- Considerarea „intermediarilor” (wasā’iṭ) toți-puternici în a mijloci fără permisiunea lui Allah.
- Necredința față de Trimis sau luarea în derâdere a religiei (Qur’an 9:65-66).
- Magia (sihr) – a invoca djinni etc.
- Susținerea necredincioșilor împotriva musulmanilor prin alianță religioasă (nu confunda cu cooperarea legitimă).
- Considerarea altcuiva ca având o cale mai completă decât calea Profetului ﷺ.
- Negarea sau disprețuirea unei părți din religie cunoscută prin necesitate.
- Vrăjmășia față de Sunnah și practicanții ei – în timp ce o cunoaște drept adevăr.
- Credința că cineva este scutit de urmarea Profetului ﷺ.
- Întoarcerea totală de la religie: neînvățare, nepracticare, nepăsare totală.
Bid‘ah vs. Sunnah în credință și practică
Bid‘ah este introdusă în religie fără dovadă din Coran & Sunnah, înțeleasă pe calea Salaf. Profetul ﷺ a spus: „Cea mai rea dintre lucruri sunt noutățile [în religie]; fiecare inovație este rătăcire.” (Sahīh). În materie de credință, bid‘ah-urile legate de Numele & Atributele lui Allah au fost respinse de salaf.
- Religia e completă (Qur’an 5:3); apropierea de Allah se face prin Sunnah.
- Frumoasa intenție nu scuză inovația; criteriul este dovada autentică.
Întrebări frecvente
Pot cere du‘ā’ unei persoane decedate?
Nu. Du‘ā’ este adorare și se adresează doar lui Allah (Qur’an 72:18). A cere cu credința că poate răspunde independent este shirk.
Sunt permise amuletele „doar ca simbol”?
Amuletele folosite pentru protecție intră în interdicție în riwāyāt autentice. Pune încrederea în dhikr, rugăciune și cauze permise.
Este suficient să cred în Rubūbiyyah pentru a fi musulman?
Nu. Mulți politeiști recunoșteau Rubūbiyyah-ul, dar refuzau Ulūhiyyah (adorarea exclusivă). Cheia este La ilāha illā Allāh cu condițiile ei.
Ce înseamnă „a-L iubi pe Allah” ca parte a mărturisirii?
Înseamnă să iubești ceea ce El iubește (monoteismul, ascultarea) și pe cine El iubește (Profetul ﷺ, companionii) și să urăști opusul (shirk, bid‘ah).
Glosar (selectiv)
- Tawhid
- Unicitatea lui Allah în Rubūbiyyah, Ulūhiyyah și Asmā’ wa-Ṣifāt.
- Shirk
- Asocierea altcuiva cu Allah în drepturile Sale.
- Rubūbiyyah
- Domnia/Suveranitatea lui Allah.
- Ulūhiyyah
- Închinarea exclusivă pentru Allah.
- Asmā’ wa-Ṣifāt
- Numele și Atributele lui Allah afirmate fără denaturare sau asemănare.
- Ikhlāṣ
- Sinceritate pentru Allah.
- Bid‘ah
- Inovație religioasă fără dovadă autentică.
- Nawāqiḍ
- Lucruri care anulează Islamul, prezentate de ulemā pentru avertizare.
Bibliografie & recomandări salafī
- Muhammad ibn ‘Abd al-Wahhāb: Kitāb at-Tawḥīd, Uṣūl ath-Thalātha, al-Qawā‘id al-Arba‘ (arabă – domeniu public). Șarh-uri multiple salafī.
- ‘Abd al-‘Azīz ibn Bāz – Majmū‘ Fatāwā (capitole despre ‘aqīdah și shirk).
- Muḥammad Nāṣir ad-Dīn al-Albānī – lucrări pe credință și purificare a Sunnah.
- Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-‘Uthaymīn – al-Qawl al-Mufīd ‘alā Kitāb at-Tawḥīd, Sharḥ Uṣūl ath-Thalātha.
Pentru citări exacte, când publici online adaugă note de subsol la versete (sūră:verset) și la hadith (colecție, nr., clasificare autentică unde e menționat).